Obiectivele programului sunt informarea corectă referitoare la riscurile fibrialţiei atriale (FiA) și conştientizarea privind necesitatea tratamentului anticoagulant și facilitarea accesului către soluţia sănătoasă – diagnostic şi tratament precoce şi urmărire medicală pe termen lung.
Programul vizează pacienţii cu vârstă de peste 65 de ani şi pacienţii de peste 55 de ani cu prescripţie medicală pentru boli cardiovasculare (hipertensiune arterială, insuficienţă cardiacă, cardiopatie ischemică) şi diabet zaharat.
Numărul estimat de pacienți din grupul ţintă care vor efectua testul de depistare a FiA este de 6000, urmând ca cei cu diagnostic de fibrilatie atriala să beneficieze de recomandare de vizită medicală la medicii cardiologi specialişti pentru investigaţii amănunţite şi stabilirea schemelor de tratament optim pentru prevenirea AVC.
Conform statisticilor, în România se înregistrează anual 65.000 de AVC, iar 50.000 sunt ischemice. Fibrilaţia atrială (FiA) – cea mai frecventă aritmie cardiacă – creşte de cinci ori riscul de AVC ischemic şi este cauza pentru 20-30% din cazurile de AVC ischemic. AVC cauzat de FiA are cea mai mare rată de mortalitate (25% la 1 lună – 40% la un an) şi de dizabilitate majoră printre supraveţuitori. Pacienţii cu FiA au o probabilitate de 50% mai crescută să rămână cu dizabilităţi majore în urma unui AVC. FiA, chiar dacă este paroxistică sau persistentă poate produce simptome nespecifice – palpitaţii, dispnee sau ameţeli – dar de multe ori este asimptomatică sau simptomele sunt trecute cu vederea de pacienţi.
Din nefericire, în 30% din cazurile de AVC produse de FiA, AVC reprezintă primul simptom. Absenţa simptomelor dublează riscul de AVC datorită diagnosticului tardiv şi a absenţei tratamentului. Tratamentul anticoagulant oral cronic reduce semnificativ riscul de AVC cu 30%-60% la pacienţii cu FiA. Aceste date ne conduc spre prezumţia că diagnosticarea FiA prin screening reprezintă o intervenţie eficientă în prevenirea AVC, în urma unui tratament medicamentos optim.
