Ce este accidentul vascular cerebral?

Accidentul vascular cerebral (AVC) este o manifestare a întreruperii circulației cerebrale care se face prin niște vase de sânge numite artere, care duc sângele oxigenat către creier. Fluxul sangvin poate fi întrerupt fie datorită unui blocaj (accident ischemic), fie datorită unei rupturi (accident hemoragic).

Tipuri de AVC

1. AVC ISCHEMIC

Accidentul vascular cerebral care apare din cauza unui cheag de sange care blocheaza o artera se numeste ischemic.

Fiziologic, coagulare sangelui este esentiala. Cand exista o rana care sangereaza, coagularea incetineste si, in cele din urma opreste sangerarea. In cazul unui AVC, insa, ceheagurile sunt periculoase pentru ca pot bloca o artera si in acest mod irigarea cu sange a unei parti din creier este oprita

Exista doua moduri in care AVC ischemic poate sa apara:

AVC embolic:

Daca undeva in organism (de obicei in inima) se formeaza un cheag (embol) el poate ajunge prin intermediul fluxului sanguin la nivelul creierului. Odata ajuns aici se opreste intr-un vas de sange care e prea mic pentru a mai permite trecerea lui mai departe. Astfel, la portiunea din creier irigata de acest vas nu mai ajunge sange.

AVC trombotic:

La nivelul peretilor interiori ai vaselor de sange se pot depune palci de colesterol. Cu timpul aceste placi pot creste in dimensiune, ingustand lumenul arterial sau blocand vasul cu totul, impiedicand astfel circulatia sanguina. In cazul AVC placile sunt cel mai frecvent prezente in arterele mari de la nivelul gatului prin intermediul carora sangele ajunge la creier. AVC care apare in acest mod se numeste AVC trombotic.

2. AVC HEMORAGIC

AVC-urile datorate unei rupturi a peretelui unui vas de sânge din creier se numesc AVC-uri hemoragice. Acestea duc la acumularea sângelui intracerebral, blocând transportul de oxigen și substanțe nutritive.

AVC-urile hemoragice pot fi cauzate de mai multe afecțiuni care afectează vasele de sânge, incluzând hipertensiunea arterială veche și anevrismele cerebrale.

Anevrismul reprezintă o slăbiciune sau subțiere localizată a peretelui unui vas de sânge. Zonele slăbite care cauzează anevrisme sunt, de obicei, prezente de la naștere. Anevrismele se dezvoltă de-a lungul mai multor ani și, de obicei, sunt asimptomatice până se rup.

Aproximativ 1 din 5 AVC-uri este hemoragic. În funcție de localizarea la nivelul creierului există două tipuri de AVC-uri hemoragice:

intracerebral – când una din arterele cerebrale se rupe și sângerarea apare în interiorul creierului; cea mai frecventă cauză este reprezentată de hipertensiunea arterială;
subarahnoidian – hemoragia are loc la suprafața creierului; creierul este învelit de 3 membrane; hemoragia subarahnoidiană este sângeararea care apare între membrana mijlocie și membrana cea mai apropiată de creier.

3. ACCIDENTUL ISCHEMIC TRANZITOR

Un accident ischemic tranzitor (AIT) este denumit uneori accident vascular cerebral minor sau „mini AVC”. Atunci când semnele unui AVC sunt prezente, dar dispar în maxim 24 de ore, se folosește termenul de AIT. Cauzele și simptomele unui AIT sunt similare celor din AVC.

Episoadele de AIT durează, de obicei, doar câteva minute, dar pot dura chiar și câteva ore. Ele dispar rapid și, din păcate, sunt deseori ignorate.

Ca și în cazul AVC-ului, AIT-ul necesită tratament de urgență.

Aproximativ 1 din 5 persoane care au suferit un AIT vor dezvolta un AVC major în decursul următoarelor trei luni și cel mai mare risc apare în primele zile. AIT NU trebuie ignorat!

AIT-ul trebuie considerat ca un avertisment că bolnavul are riscul producerii unui AVC și trebuie investigat prompt.

Este important dacă apar simptomele unui AVC ca bolnavul să se prezinte de urgență la medic, chiar dacă ele dispar și bolnavul se simte mai bine. Medicul va încerca să găsească cauzele AIT și apoi va administra tratament pentru scăderea riscului producerii unui nou AIT sau AVC.

Factori de risc pentru AVC

Riscul de aparitie a accidentului vascular cerebral este influentat de numerosi factori. Cu cat exista mai multi facotori de risc la o persoana, cu atat riscul de AVC este mai mare. Factorii de risc pot fi impartiti in 3 categorii:

Factori de risc nemodificabili

Varsta
Riscul de AVC creste odata cu varsta;
Sexul
Barbatii sunt mai predispusi la AVC;
Istoricu familial de AVC

Afectiuni asociate care cresc riscul de AVC

Atacul ischemic tranzitor
Diabetul zaharat
Fibrilatia atriala
(poate fi si cauza directa)
Displazia fibromusculara

Factori de risc modificabili

Hipertensiunea arteriala
Este cel mai important facor de risc pentru AVC. Hipertensiunea arteriala determina modificari ale peretilor vaselor de sange, care, in cele din urma pot duce la aparitia AVC.
Hipercolesterolemia
(nivel crescut al colesterolului in sange) – contribuie, de asemenea la afectarea vasculara, care poate determina aparitia AVC.
Fumatul
creste riscul de AVC prin cresterea valorilor tensiunii arteriale si prin reducerea nivelului de oxigen din sange. Fumul de tigara contine peste 4000 de compusi toxici, care sunt depozitati la nivelul plamanilor sau sunt absorbiti in sange. Unii dintre acestia afecteaza peretele vascular, ducand la aparitia aterosclerozei (ingustarea si rigidizarea arterelor). In acest mod creste riscul de formare a embolilor in arterele care iriga creierul si inima.
Displazia fibromusculara
Obezitatea
pacientii supraponderali/obezi au risc mai mare de AVC comparativ cu normoponderalii. Tesutul adipos in exces contribuie la aparitia hipertensiunii arteriale, hipercolesterolemiei, diabetului zaharat tip 2.
Alimentatia necorespunzatoare si sedentarismul
persoanele care fac efort fizic in mod regulat prezinta risc mai redus de AVC fata de cele sedentare; dieta echilibrata, care sa contina toate principiile alimentare in proportia corecta reduce, de asemenea riscul de AVC. Este foarte importanta mentinerea unui echilibru intre aportul si consumul de energie.
Consumul excesiv de alcool
(peste 6 portii standard/zi) – creste riscul de AVC.

Simptomele Accidentului Vascular Cerebral

R

RECUNOASTE RAPID

A

ANESTEZIE
AMORTELI

reducerea completa sau partiala a sensibilitatii unei parti a corpului

P

PARALIZIE

pierderea totală sau parțială, a mobilității și a sensibilității unei parti a corpului

I

IMEDIAT

Sunati imediat la 112!

D

DIZARTRIE

tulburare de limbaj constând din articularea defectuoasă a cuvintelor

Consecințele Accidentului Vascular Cerebral

Creierul este un organ extrem de complex care controlează numeroase funcții ale organismului. Dacă se produce un AVC, iar fluxul sanguin nu poate ajunge în regiunea care controlează o anumită acțiune sau organ, acestea nu vor funcționa corespunzător.

Dacă AVC-ul se produce, de exemplu, în partea posterioară a creierului, este probabil să apară tulburări de vedere. Efectele AVC-ului depind în primul rând de localizarea obstrucției și de mărimea zonei de țesut cerebral afectat.

Jumătatea Stângă

a creierului

Dacă AVC-ul se produce în jumătatea stângă a creierului, jumătatea dreaptă a corpului (și a feței) va fi afectată, prezentând una sau mai multe din următoarele simptome:

paralizia hemicorpului drept;
tulburări de limbaj/vorbire;
pierderi de memorie;
tulburări comportamentale.

Jumătatea Dreaptă

a creierului

Efectele AVC-ului depind de mai mulți factori, incluzând localizarea obstrucției și cantitatea de țesut cerebral afectat. Însă, datorită faptului că o parte din creier (stânga/drepta) controlează jumătatea corpului de cealaltă parte, un AVC de o anumită parte va conduce la complicații neurologice în jumătatea corpului de parte opusă.

De exemplu, dacă se produce un accident vascular în partea dreaptă a creierului, jumătatea stângă a corpului și jumătatea stângă a feței vor fi afectate și pot prezenta câteva sau toate din următoarele simptome:

paralizia hemicorpului stâng;
tulburări de vedere;
pierderi de memorie;
tulburări comportamentale.

Tratamentul accidentului vascular

depinde de tipul acestuia:

În AVC ischemic

scopul este îndepărtarea embolului care a blocat vasul.

În AVC hemoragic

scopul tratamentului este oprirea hemoragiei.

Tratament medicamentos
cu Alteplaza IV r-tPA

Considerat „standardul de aur”, activatorul plasminogenului tisular (Alteplaza IV r-tPA) este tratamentul aprobat pentru AVC-ul ischemic. Când este administrat prompt poate salva vieți și reduce efectele pe termen lung.

Alteplaza IV r-tPA este administrată intravenos la nivelul brațului și acționează prin dizolvarea cheagului și îmbunătățirea fluxului sanguin în zonele slab perfuzate. Alteplaza trebuie administrată în termen de 3 ore de la inițierea AVC-ului sau până la maxim 4.5 ore la anumiți pacienți eligibili.

Mulți pacienți nu pot avea parte de acest tratament cheie, deoarece nu ajung în timp util la spital. De aceea este important ca AVC-ul să fie identificat rapid și tratamentul instituit precoce pentru a avea șanse cât mai mari de recuperare completă.

Tratament mecanic (chirurgical)
pentru indepartarea cheagului.

Înlăturarea mecanică a unui cheag de sânge mare, denumită procedură endovasculară sau trombectomie mecanică, este o altă opțiune de tratament, pentru anumiți pacienți.

Prin trombectomie, medicii experimentați folosesc un dispozitiv pentru înlăturarea mecanică a unui cheag de sânge mare. Pentru aceasta, medicul introduce un cateter pe traiectul unei artere de la nivel inghinal, până la nivelul arterei blocate de la nivel cerebral.

Dispozitivul se deschide și apucă cheagul, permițând medicului să îl îndepărteze. Se pot folosi și tuburi cu sucțiune speciale. Procedura trebuie efectuată în maxim 6 ore de la debutul simptomelor. În anumite situații procedura poate fi benefică până la maxim 24 de ore de la debut. Pacienții eligibili pentru tratamentul cu Alteplaza trebuie tratați cu aceasta, chiar dacă se ia în considerare și tratamentul chirurgical.

Oprirea sângerări
în AVC-ul hemoragic

Un tub mic denumit cateter poate fi introdus de-a lungul unei artere majore de la nivelul brațului sau membrului inferior și ghidată până în țesutul cerebral, permițând chirurgului, cu ajutorul unei camere video, să rezolve problema.

După ce cateterul este ghidat spre locul sângerării, eliberează un agent mecanic (de ex. Arc) pentru a preveni rupturi ulterioare.

Acest tip de intervenție este endovasculară, abordul efectuându-se la nivelul sistemului vascular, fiind mai puțin invazivă decât chirurgia clasică. Uneori este necesară intervenție chirurgicală pentru tratamentul unui anevrism.

RECUPERAREA DUPA ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL

Recuperarea are ca scop imbunatatirea calitatii vietii dupa AVC. Ea trebuie initiiata cata mai precoce dupa AVC. Recuperarea se poate desfasura in unitati medicale specializate sau in acasa sub indrumarea unui profesionist.

Recuperarea aduce benefcii substantiale tuturor pacientilor care au suferit un AVC. In luare deciziilor terapuetice coordonatorul programului de recuperare va lua in considerare:

daca pacientul este pregatit sa lucreze cu echipa medicala si sa atinga tintele propuse;
daca rezultatele astepate vor avea impact semnificativ asupra calitatii vietii pacientului;
daca pacientul este apt sa gestioneze timpul petrecut intr-o sedinta de recuperare.